Atunci cand este vorba despre telefoane mobile, computere portabile si console de jocuri la purtator, mai mic este intotdeauna mai bun. Dar, uneori, un dispozitiv trebuie sa fie mare, chiar gigantic. Pe masura dimensiunilor lor colosale, aceste inventii indeplinesc sarcini de o importanta vitala pentru existenta noastra cotidiana. Este vorba despre exploatare de zacaminte naturale, despre transporturi, constructii, experimente stiintifice, energie, in mai putine cuvinte - dezvoltare si progres.
Wartsila-Sulzer RTA96-C
(foto 10)
Acest urias este un motor diesel capabil sa dezvolte 80.000 cai-putere, special proiectat pentru punerea in miscare a colosalelor vapoare de transportat marfuri. Denumit Wartsila-Sulzer RTA96-C, motorul supra-alimentat in doi timpi este echipat cu 10 cilindri, fiecare avand aproximativ 1 metru in diametru si producand 8.000 de cai-putere. Asamblat, giganticul motor cantareste aproximativ 1.600 de tone si consuma peste 3.785 litri de combustibil pe ora.
"Furnalul" solar
(foto 9)
Uriasa si spectaculoasa oglinda din imaginea de mai sus nu este un exponat artistic, ci un panou pentru captara energiei si a caldurii soarelui, capabil sa degaje temperaturi de pana la 3.000 de grade Celsius. Localizat in Fond-Romeu-Odeillo-Via, o comuna din sudul Frantei, "furnalul" se comporta ca o lupa uriasa. Pe partea opusa a dealului unde se afla structura, sunt instalate sute de oglinzi plate, care reflecta razele soarelui in oglinda curbata pentru a concentra lumina intr-un punct focal. Furnalele solare asemenea acestuia sunt folosite la topirea otelului, generarea electricitatii si chiar transformarea dioxidului de carbon in combustibil. Furnalul din Franta, inaugurat in 1970, este cel mai mare de acest fel din lume. Principiul de functionare al furnalului solar este utlizat pentru obtinerea cuptoarelor solare economice, a gratarelor alimentate solar, precum si in purificarea solara a apei. Un prototip este construit in India, pentru a fi folosit ca un crematoriu solar. Suprafata reflectorizanta de 50 metri patrati va genera temperaturi de 700 grade Celsius, tinand locul celor 200 - 300 kilograme de lemn necesare unei crematiuni.
Platforma de transport NASA pentru nave cosmice
(foto 8)
Aeronavele spatiale trimise de NASA in cosmos ajung la punctul de lansare cu ajutorul unei platforme mobile de transportare, un vehicul cu senile greu de 2.400 de tone. Cu o lungime de 40 de metri, o latime de 35 si o inaltime de 6,1 metri, "crawler"-ul, cum mai este numit dispozitivul, dispune de 16 motoare tractoare, alimentate de generatoare cu o putere totala de 1.341 cai-putere si puse in miscare de doua motoare diesel de 2.750 cp. Aceste performante asigura platoformei de transport un consum de aproximativ 350 litri/kilometru. Crawler-Transporter a fost folosit pentru transportarea rachetelor Saturn V si Saturn IB in timpul operatiunii Skylab, precum si la aeronavele Soyuz ale misiunilor Apollo si noile Space Shuttle. A fost proiectat de Bucyrus International si construit de Marion Power Shovel Company, contra sumei totale de 28 milioane dolari.
Masinaria de forat tuneluri S - 210
(foto 7)
Daca v-ati intrebat vreodata cum ia nastere un tunel, iata raspunsul. Cu ajutorul colosalelor masinarii de sapat tuneluri, adevarati monstri mecanici de pisat, sfredelit, dislocat si distrus. In fata, aceasta minune a mecanicii, unul dintre principalii stalpi de sustinere ai civilizatiei si evolutiei noastre, are un ferastrau circular care se roteste, folosit pentru a pentra pamantul, nisipul si chiar stanca. In spatele rotii taietoare se afla o incinta unde solul excavat este colectat. Masinaria de forat S - 210 folosita la realizarea tubului estic al tunelului Gotthard Base din Elvetia, aflat inca in constructie, este cea mai mare din lume. Ea masoara noua metri in diametru, are o lungime de 400 metri si opereaza in zone subterane unde temperatura rocilor ajunge pana la 50 de grade Celsius.
Liftul pentru ambarcatiuni Strepy-Thieu
(foto 6)
Este vorba despre cel mai inalt lift pentru ambarcatiuni din intreaga lume, amplasat pe Canal du Centre din Hainaut, Belgia. Liftul Strepy-Thieu are incredibila inaltime de 117 metri, cu o diferenta de 73 metri intre punctul de andocare al unei nave si punctul maximei sale suspendari in aer. Altfel spus, poate ridica vase pana la 73 metri deasupra apei. Construirea liftului a inceput in 1982 si a fost terminata in 2002, la un cost estimat de 160 milioane de euro, insa odata realizat a permis traficul fluvial al ambarcatiunilor de pana la 1.350 tone (greutatea maxima pe care o poate ridica), pe apele raurilor Meuse si Scheldt. Liftul a sporit tranzitul rivier de la 256 kilotone in 2001 la 2.295 kilotone in 2006. Intreaga structura, un complex de parghii, cabluri, roti dintate si beton are o masa de aproximativ 200.000 tone. Portile mobile pe verticala ale liftului sunt proiectate sa reziste unui impact la viteza de 5 km/h al unui vas de 2.000 tone. Liftul este promovat si ca atractie turistica de catre administratia din Hainaut, iar un bilet dus cu platforma costa 5.50 euro. Liftul va ramane cel mai inalt din lume pana cand barajul lift Three Gorges din China va fi finalizat.
Antonov An 225: Cea mai mare si mai grea aeronava construita vreodata
(foto 5)
Antonov 225 Mriya este cea mai mare si cea mai grea aeronava din lume. Ca dovada, dupa cum se poate observa si din fotografia alaturata, nava spatiala Buran este transportata pe spatele unui An 225. Aparatul a zburat pentru prima oara in 1988 si este o nava de transport strategic. In prezent, exista o singura nava operabila, dar o a doua este reconditionata chiar acum si programata sa intre in circuitul aviatic in anul 2010. Antonov An 225 are o sarcina utila de 250 tone, o lungime de 84 metri, o anvergura a aripilor de 88.4 metri si o inaltime de 18.1 metri. Suprafata aripilor este de 905 metri patrati, in timp ce volumul pentru marfa transportata are 1.300 metri cubi. Greutatea maxima admisa pentru decolare este de 600 tone, fiind necesara o pista lunga de 3.500 metri pentru decolare la aceasta incarcatura. Viteza maxima a lui Antonov An 225 este de 850 km/h, iar viteza de croaziera de 800 km/h.
Takraf RB293 - cel mai mare vehicul terestru din istoria lumii
(foto 4)
Extrem de masiv, extrem de puternic si teribil de eficient - se poate spune cu usurinta despre Bagger 293 ca arata intocmai ca o masinarie infernala, cu tente SF-apocaliptice. Este vorba despre un utilaj multifunctional, un excavator avand greutatea de 14.197 de tone, capabil sa extraga pana la 240.000 de tone de carbune lignit intr-o singura zi. In plus, inalt de 94 metri si lung de 220, Bagger 293 detine recordul mondial Guiness Book pentru cel mai mare si mai greu vehicul terestru. Masinaria arata si provoaca un zgomot extrem de intimidant, iar operarea sa necesita concursul a 5 indivizi simultan: 20 de cupe uriase sunt atasate unei roti gigantice cu diametrul de 21 metri; atunci cand roata se invarte, cupele musca din pamant, pe care il depun apoi pe o banda transportatoare. Fiecare cupa poate contine pana la 15 metri cubi de pamant - echivalentul a aproximativ 80 de cazi. Bagger 293 se afla in prezent in mina de carbune din Hambach, Germania, asteptand ziua in care va iesi din nou la suprafata, spre a stapani Pamantul.
Podul F60: Cea mai mare masinarie mobila din lume
(foto 3)
S-a renuntat la folosirea celei mai mari masinarii mobile din lume dupa numai treisprezece luni de functionare, din cauza unor ratiuni politice si energetice, insa ea exista inca. Numele F60 vine de la inaltimea de 60 metri a utilajului, lung de 502 metri, lat de 240 metri, greu de 13.600 tone si adesea descris sub denumirea de "Turnul Eiffel culcat". F60 estre rezultatul contopirii a cinci poduri transportabile folosite in mineritul pentru lignit din Germania. Aceste poduri sunt cele mai mari masinarii industriale tehnologice din toata lumea.
Knock Nevi - cea mai mare ambarcatiune construita vreodata
(foto 2)
Knock Nevi este un vas urias, folosit in prezent ca unitate plutitoare de stocare si descarcare. Detinuta de compania norvegiana Fred Olsen Production, platforma a fost initial o barja petroliera uriasa si detine inca recordul pentru cel mai mare vas construit vreodata. Ca supertanker, Knock Nevi era cunoscut drept Seawise Giant, Happy Giant si Jahre Viking. Are o greutate de 564.763 tone, o lungime de 458.45 metri, este lat de 69 metri si inalt de 30. Ca supertanker, Knocl Nevi avea 46 de rezervoare, 31.541 metri patrati de punte si necesita prea multa apa pentru a putea traversa Canalul Englez, pe cel Suez sau Canalul Panama. Este mai lung decat turnurile Petronas, de 452 metri, ocupand, daca - ipotetic - ar fi o cladire, locul patru la inaltime in lume.
Large Hadron Collider
(foto 1)
S-a spus, pe buna dreptate, ca experimentul LHC este cel mai mare din istoria de pana acum a omenirii. Peste 10.000 de persoane au lucrat timp de 14 ani pentru a putea pune in functiune uriasul mecanism, aflat la aproape 100 de metri adancime, si care se intinde pe nu mai putin de 29 de kilometri, pe sub granita dintre Franta si Elvetia. Giganticul accelerator de particule este format din circa 5000 de magneti superconductori, si va accelera protoni in ambele sensuri ale tunelului cu o viteza egala cu 99,9999991 din viteza luminii. Energia dezvoltata in timpul acestui experiment va fi de 100.000 de ori mai mare decat cea existenta in centrul Soarelui, motiv pentru care superconductorii LHC vor fi raciti pana la temperatura de -273,15 C, temperatura minima admisa de natura. Se incearca, astfel, recrearea conditiilor existente in microsecunda imediat urmatoare ipoteticului Big Bang, o situatie de la care oamenii de stiinta asteapta raspunsuri legate de aparitia a tot ceea ce reprezinta astazi Universul.
Wartsila-Sulzer RTA96-C
(foto 10)
Acest urias este un motor diesel capabil sa dezvolte 80.000 cai-putere, special proiectat pentru punerea in miscare a colosalelor vapoare de transportat marfuri. Denumit Wartsila-Sulzer RTA96-C, motorul supra-alimentat in doi timpi este echipat cu 10 cilindri, fiecare avand aproximativ 1 metru in diametru si producand 8.000 de cai-putere. Asamblat, giganticul motor cantareste aproximativ 1.600 de tone si consuma peste 3.785 litri de combustibil pe ora.
"Furnalul" solar
(foto 9)
Uriasa si spectaculoasa oglinda din imaginea de mai sus nu este un exponat artistic, ci un panou pentru captara energiei si a caldurii soarelui, capabil sa degaje temperaturi de pana la 3.000 de grade Celsius. Localizat in Fond-Romeu-Odeillo-Via, o comuna din sudul Frantei, "furnalul" se comporta ca o lupa uriasa. Pe partea opusa a dealului unde se afla structura, sunt instalate sute de oglinzi plate, care reflecta razele soarelui in oglinda curbata pentru a concentra lumina intr-un punct focal. Furnalele solare asemenea acestuia sunt folosite la topirea otelului, generarea electricitatii si chiar transformarea dioxidului de carbon in combustibil. Furnalul din Franta, inaugurat in 1970, este cel mai mare de acest fel din lume. Principiul de functionare al furnalului solar este utlizat pentru obtinerea cuptoarelor solare economice, a gratarelor alimentate solar, precum si in purificarea solara a apei. Un prototip este construit in India, pentru a fi folosit ca un crematoriu solar. Suprafata reflectorizanta de 50 metri patrati va genera temperaturi de 700 grade Celsius, tinand locul celor 200 - 300 kilograme de lemn necesare unei crematiuni.
Platforma de transport NASA pentru nave cosmice
(foto 8)
Aeronavele spatiale trimise de NASA in cosmos ajung la punctul de lansare cu ajutorul unei platforme mobile de transportare, un vehicul cu senile greu de 2.400 de tone. Cu o lungime de 40 de metri, o latime de 35 si o inaltime de 6,1 metri, "crawler"-ul, cum mai este numit dispozitivul, dispune de 16 motoare tractoare, alimentate de generatoare cu o putere totala de 1.341 cai-putere si puse in miscare de doua motoare diesel de 2.750 cp. Aceste performante asigura platoformei de transport un consum de aproximativ 350 litri/kilometru. Crawler-Transporter a fost folosit pentru transportarea rachetelor Saturn V si Saturn IB in timpul operatiunii Skylab, precum si la aeronavele Soyuz ale misiunilor Apollo si noile Space Shuttle. A fost proiectat de Bucyrus International si construit de Marion Power Shovel Company, contra sumei totale de 28 milioane dolari.
Masinaria de forat tuneluri S - 210
(foto 7)
Daca v-ati intrebat vreodata cum ia nastere un tunel, iata raspunsul. Cu ajutorul colosalelor masinarii de sapat tuneluri, adevarati monstri mecanici de pisat, sfredelit, dislocat si distrus. In fata, aceasta minune a mecanicii, unul dintre principalii stalpi de sustinere ai civilizatiei si evolutiei noastre, are un ferastrau circular care se roteste, folosit pentru a pentra pamantul, nisipul si chiar stanca. In spatele rotii taietoare se afla o incinta unde solul excavat este colectat. Masinaria de forat S - 210 folosita la realizarea tubului estic al tunelului Gotthard Base din Elvetia, aflat inca in constructie, este cea mai mare din lume. Ea masoara noua metri in diametru, are o lungime de 400 metri si opereaza in zone subterane unde temperatura rocilor ajunge pana la 50 de grade Celsius.
Liftul pentru ambarcatiuni Strepy-Thieu
(foto 6)
Este vorba despre cel mai inalt lift pentru ambarcatiuni din intreaga lume, amplasat pe Canal du Centre din Hainaut, Belgia. Liftul Strepy-Thieu are incredibila inaltime de 117 metri, cu o diferenta de 73 metri intre punctul de andocare al unei nave si punctul maximei sale suspendari in aer. Altfel spus, poate ridica vase pana la 73 metri deasupra apei. Construirea liftului a inceput in 1982 si a fost terminata in 2002, la un cost estimat de 160 milioane de euro, insa odata realizat a permis traficul fluvial al ambarcatiunilor de pana la 1.350 tone (greutatea maxima pe care o poate ridica), pe apele raurilor Meuse si Scheldt. Liftul a sporit tranzitul rivier de la 256 kilotone in 2001 la 2.295 kilotone in 2006. Intreaga structura, un complex de parghii, cabluri, roti dintate si beton are o masa de aproximativ 200.000 tone. Portile mobile pe verticala ale liftului sunt proiectate sa reziste unui impact la viteza de 5 km/h al unui vas de 2.000 tone. Liftul este promovat si ca atractie turistica de catre administratia din Hainaut, iar un bilet dus cu platforma costa 5.50 euro. Liftul va ramane cel mai inalt din lume pana cand barajul lift Three Gorges din China va fi finalizat.
Antonov An 225: Cea mai mare si mai grea aeronava construita vreodata
(foto 5)
Antonov 225 Mriya este cea mai mare si cea mai grea aeronava din lume. Ca dovada, dupa cum se poate observa si din fotografia alaturata, nava spatiala Buran este transportata pe spatele unui An 225. Aparatul a zburat pentru prima oara in 1988 si este o nava de transport strategic. In prezent, exista o singura nava operabila, dar o a doua este reconditionata chiar acum si programata sa intre in circuitul aviatic in anul 2010. Antonov An 225 are o sarcina utila de 250 tone, o lungime de 84 metri, o anvergura a aripilor de 88.4 metri si o inaltime de 18.1 metri. Suprafata aripilor este de 905 metri patrati, in timp ce volumul pentru marfa transportata are 1.300 metri cubi. Greutatea maxima admisa pentru decolare este de 600 tone, fiind necesara o pista lunga de 3.500 metri pentru decolare la aceasta incarcatura. Viteza maxima a lui Antonov An 225 este de 850 km/h, iar viteza de croaziera de 800 km/h.
Takraf RB293 - cel mai mare vehicul terestru din istoria lumii
(foto 4)
Extrem de masiv, extrem de puternic si teribil de eficient - se poate spune cu usurinta despre Bagger 293 ca arata intocmai ca o masinarie infernala, cu tente SF-apocaliptice. Este vorba despre un utilaj multifunctional, un excavator avand greutatea de 14.197 de tone, capabil sa extraga pana la 240.000 de tone de carbune lignit intr-o singura zi. In plus, inalt de 94 metri si lung de 220, Bagger 293 detine recordul mondial Guiness Book pentru cel mai mare si mai greu vehicul terestru. Masinaria arata si provoaca un zgomot extrem de intimidant, iar operarea sa necesita concursul a 5 indivizi simultan: 20 de cupe uriase sunt atasate unei roti gigantice cu diametrul de 21 metri; atunci cand roata se invarte, cupele musca din pamant, pe care il depun apoi pe o banda transportatoare. Fiecare cupa poate contine pana la 15 metri cubi de pamant - echivalentul a aproximativ 80 de cazi. Bagger 293 se afla in prezent in mina de carbune din Hambach, Germania, asteptand ziua in care va iesi din nou la suprafata, spre a stapani Pamantul.
Podul F60: Cea mai mare masinarie mobila din lume
(foto 3)
S-a renuntat la folosirea celei mai mari masinarii mobile din lume dupa numai treisprezece luni de functionare, din cauza unor ratiuni politice si energetice, insa ea exista inca. Numele F60 vine de la inaltimea de 60 metri a utilajului, lung de 502 metri, lat de 240 metri, greu de 13.600 tone si adesea descris sub denumirea de "Turnul Eiffel culcat". F60 estre rezultatul contopirii a cinci poduri transportabile folosite in mineritul pentru lignit din Germania. Aceste poduri sunt cele mai mari masinarii industriale tehnologice din toata lumea.
Knock Nevi - cea mai mare ambarcatiune construita vreodata
(foto 2)
Knock Nevi este un vas urias, folosit in prezent ca unitate plutitoare de stocare si descarcare. Detinuta de compania norvegiana Fred Olsen Production, platforma a fost initial o barja petroliera uriasa si detine inca recordul pentru cel mai mare vas construit vreodata. Ca supertanker, Knock Nevi era cunoscut drept Seawise Giant, Happy Giant si Jahre Viking. Are o greutate de 564.763 tone, o lungime de 458.45 metri, este lat de 69 metri si inalt de 30. Ca supertanker, Knocl Nevi avea 46 de rezervoare, 31.541 metri patrati de punte si necesita prea multa apa pentru a putea traversa Canalul Englez, pe cel Suez sau Canalul Panama. Este mai lung decat turnurile Petronas, de 452 metri, ocupand, daca - ipotetic - ar fi o cladire, locul patru la inaltime in lume.
Large Hadron Collider
(foto 1)
S-a spus, pe buna dreptate, ca experimentul LHC este cel mai mare din istoria de pana acum a omenirii. Peste 10.000 de persoane au lucrat timp de 14 ani pentru a putea pune in functiune uriasul mecanism, aflat la aproape 100 de metri adancime, si care se intinde pe nu mai putin de 29 de kilometri, pe sub granita dintre Franta si Elvetia. Giganticul accelerator de particule este format din circa 5000 de magneti superconductori, si va accelera protoni in ambele sensuri ale tunelului cu o viteza egala cu 99,9999991 din viteza luminii. Energia dezvoltata in timpul acestui experiment va fi de 100.000 de ori mai mare decat cea existenta in centrul Soarelui, motiv pentru care superconductorii LHC vor fi raciti pana la temperatura de -273,15 C, temperatura minima admisa de natura. Se incearca, astfel, recrearea conditiilor existente in microsecunda imediat urmatoare ipoteticului Big Bang, o situatie de la care oamenii de stiinta asteapta raspunsuri legate de aparitia a tot ceea ce reprezinta astazi Universul.
